cultura ridichii

Cultura de ridichi

Cultura la ridichi

Ridichii sunt cultivati pentru gustul lor placut, picant dar si pentru vitaminele pe care le contine (C, P, B1 ,B2 ), glucide, saruri minerale ( K,P,Ca,Mg) si substante volatile.Gustul picant este dat de sulfura de alil.

Exista trei tipuri de ridichi: de luna, de vara si ridichi de iarna.Ridichile sunt consumate in stare proaspata sub forma de salata aproape tot anul.

Ridichele de luna se cultiva prin semanat direct in camp, in cultura de primavara si toamna, dar si in culturi protejate si fortate.Ridichele de vara si de iarna este cultivat numai in camp.

Cultivarea ridichilor de luna in camp.

Cultura de primavara este practicata sub forma de cultura secundara anterioara.Bune premergatoare sunt castraveti, tomatele, ardei etc.Pregatirea terenului se face conform cerintelor culturii de baza.

Semanatul se realizeaza esalonat in 3-4 etape la interval de 10-15 zile incepand din luna martie si pana la sfarsitul lunii aprilie.Semanatul se face manual sau mecanizat in functie de marimea suprafetei cultivate.Se seaman in benzi de cate 6 randuri distant intre benzi fiind de 45-50 cm, iar intre randuri de 15 cm.

Norma de samanta este de 10-15 kg la hectar.Se seamana la o adancime de 1,5-2,0 cm, daca se seamana la o adancime mai mare radacinile se pot deforma.

Lucrarile de intretinere a culturii sunt: raritul, se face la 3-4 cm pe rand, dar numai pe suprafete mici, 1-2 prasile pe rigole, plivitul, in perioade secetoase se fac 1-2 udari cu norme de apa de 200 m3.

Recoltarea se face pe alese, dupa 4-6 saptamani cand radacinile ajung la maturitatea de consum.Recoltarea se realizeaza prin smulgere, se spala radacinile de pamant, se leaga in legaturi de cate 5-10 la un loc fara a li se inlatura frunzele.

Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea la cultura de ridichi.

Descrierea si combaterea manei (Peronospora brassicae).

Protejarea plantelor fata de aceasta boala este importanta atat in faza de rasad cat si in cea de maturitate.

Boala apare frecvent la plantele crescute inghesuit si este favorizata de conditiile de umezeala. Infectia apare si in sera.Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe frunze a unor pete neregulate, de culoare galbena, care ulterior se brunifica.

In conditii de umezeala ridicata infectia se extinde rapid, frunzele putrezesc sau se usuca iar cresterea plantei este oprita.

In perioada de vegetatie, mana se raspandeste prin intermediul vantului (disperseaza sporii ciupercii) si a stropilor de apa, iar de la un an la altul se transmite prin semintele adunate din culturi infestate si prin resturile vegetale.

Prevenirea aparirtiei manei se realizeaza prin: indepartrea plantelor infestate din cultura, se seamana semintele mai rar si se raresc rasadurile din rasadnite, rasadnitele se dezinfecteaza cu Previcur Energy in concentratie de 0,1 % (100 ml in 100 l de apa), se folosesc seminte tratate libere de aceasta boala, strangerea si distrugerea resturilor vegetale.

Combaterea manei pe cale chimica se realizeaza cu ajutorul fungicidelor cum ar fi: Champ 77 WG in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in concentratie 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa).

Tehnologia culturii protejate si fortate.

Perioada de semanat la ridichi in cultura fortata si protejata este intre octombrie-aprilie.In acest interval se pot infiinta culturi la interval de 10-15 zile, se poate realiza astfel continuitatea productiei.

Pregatirea serelor, solarelor sau rasadnitelor se face din timp si consta in pregatirea constructiilor si a substratelor de semanat.Daca cultura se infiinteaza toamna solariile trebuie sa fie pregatite pentru a rezista iarna.

Se seamana la adancimea de 0,5-1,0 cm, in randuri, distanta de semanat este de 10-12 cm, se asigura o desime de 300-400 plante pe m2 .

Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele efectuate la cultura in camp liber si anume: rarirea plantelor pe rand, fertilizarea faziala cu ingrasaminte usor solubile, simple sau complexe, irigarea la interval scurte.

Temperatura se va mentine la 15-18 grade Celsius ziua iar noaptea se va scadea la 3-4 grade Celsius.Daca temperaturile sunt prea mari poate sa apara fenomenul de ” dospire” a radacinilor, care se manifesta prin afanarea zonei central, pana la aparitia golurilor.

In perioada de iarna umiditatea solului trebuie sa fie de 60-74 % din capacitatea de camp, iar in perioadele mai calde de 80-85 %, din acest motiv spatiile de cultura se aerisesc intens.

Recoltarea se face cand radacinile au un diametru intre 1,5 si 4,0 cm, se smulg, se spala de pamant se leaga in legaturi dupa care se valorifica.

Cultura ridichilor de vara.

Cultura ridichilor de vara se practica in sistemul de culturi succesive, ca anterioara fasolei de toamna pentru conserve sau anterioara castravetilor.

Semanatul se face esalonat la 10-15 zile, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, pe teren modelat sau nemodelat, la adancimea de 1,5-2,5 cm.Norma de samanta folosita este de 8-10 kg pe hectar.Se seaman in randuri la 40 cm pe teren plan, iar pe brazde se seaman 3 randuri la distant de 37 cm.

Lucrarile de intretinere consta din: raritul plantelor la 10-12 cm pe rand, prasit mecanic de 2-3 ori intre randuri si 1-2 ori manual pe rand, irigarea cu norme de 300-350 m3 de apa pe hectar.

Dupa 8-10 saptamani in luna iunie se poate recolta.Se recolteaza manual, esalonat, pe alese, se spala radacinile de pamant se leaga in legaturi cate 5-10 bucati si se valorifica in piete.

Cultura ridichilor de iarna.

Cultura ridichilor de iarna este o cultura succesiva ce se cultiva dupa mazare, spanac, ceapa verde, salata.

Calendaristic semanatul are loc in lunile mai-iunie pe teren modelat sau nemodelat dupa aceleasi scheme ca si la ridichea de vara.

Raritul plantelor se face cand acestea au 2-3 frunze adevarate, apoi se repeta dupa 20-25 de zile, plantele se lasa la 15-20 cm pe rand.Celelalte lucrari sunt asemanatoare cu ale culturii ridichilor de vara.

Recoltarea are loc in a doua jumatate a lunii octombrie-noiembrie, o singura data, prin dislocare cu cazmaua semimecanizat sau mecanizat.

Radacinile sunt curatate de pamant se sorteaza si se depoziteaza pentru iarna la fel ca si morcovul.

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de ridichi.

Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sub resturi vegetale, in sol.

Puricii de pamant ataca conopida, varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau spontane.

Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul, producand ciuruirea frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot limbul.Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin: strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa combatere, rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Actellic 50 EC in concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5 l/ha.

Descrierea si combaterea la molia verzei (Plutella maculipennis)

Molia verzei ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol, dezvolta 2-3 generatii pe an.Ataca cruciferele spontane si cultivate, in special varza, si conopida. Larvele tinere distrug parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, frunzele, care capata o culoare plumburie si se usuca.

Prevenirea aparitiei moliei verzei se poate realiza prin distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de iernare, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insectide cum ar fi: Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,03 % (20 ml 65 l apa).

Descrierea si combaterea la fluturele mare al verzei (Pieris brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa adapostita in locuri mai ferite, prezinta doua generatii pe an.Ataca diferite specii de crucifere, pagube insemnate produce la culturile de varza si conopida.

Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Larvele din ultimele varste consuma limbul foliar, ramanand numai nervurile, producand scheletizari ale frunzelor.

Prevenirea aparitiei fluturelui mare se poate realiza prin rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrare la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,075 l/ha).

Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are doua generatii pe an.Este un daunator polifag, ataca varza, conopida si mustarul dar ataca si plantele medicinale.

Larvele tinere rod epiderma si parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii. Aici se gasesc resturi de hrana, excremente, pe care apoi se instaleaza diferite ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realiza prin:araturi de toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 25 WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha).

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult, hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie. Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni. In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane).

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realize prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.